Orașul Alb din Tel Aviv: cum a prins rădăcini Bauhaus

Generated by DALL·E

Bauhaus se recunoaște ușor după geometria precisă și liniile curate, însă puțini își amintesc că una dintre cele mai expresive vitrine ale curentului se află departe de Europa. Portalul Turistas observă că, în Tel Aviv, scăldat în lumină, un întreg cartier a prins formă ca o colecție arhitecturală coerentă.

Cum a început

Tel Aviv a prins contur la cumpăna secolelor XIX și XX, lângă portul antic Jaffa. Acolo unde astăzi se întinde orașul erau cândva doar dune și câteva străzi. Imaginea s-a schimbat în anii 1930, când arhitecți veniți din Europa, fugind de nazism, au ales să se stabilească aici. Au adus cu ei un crez profesional — o arhitectură simplă, funcțională, inundată de lumină — care avea să fie numită mai târziu stilul internațional sau Bauhaus.

Au început să ridice clădiri cu acoperișuri plate, balcoane generoase și fațade în tonuri deschise. Treptat, a prins contur Orașul Alb — un cartier ale cărui imobile contrastau puternic cu țesutul urban răsăritean cu care lumea era obișnuită.

Ce le face speciale

Aceste locuințe nu urmăreau luxul sau opulența; erau gândite pentru confortul de zi cu zi. Pereții luminoși respingeau căldura, ferestrele înguste păstrau interiorul răcoros, iar balcoanele ample deveneau puncte firești de întâlnire. Majoritatea construcțiilor datează din anii 1930–1950, val care i-a imprimat Tel Avivului personalitatea distinctă.

Astăzi, orașul numără aproximativ 4.000 de clădiri Bauhaus — cea mai mare concentrare de acest fel.

Recunoașterea UNESCO

În 2003, Orașul Alb a fost inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, o decizie care subliniază importanța sa culturală. Odată cu recunoașterea a venit și responsabilitatea de a proteja acest țesut istoric.

Potrivit World Monuments Fund, peste 1.500 de case au fost restaurate și conservate până acum. Chiar și așa, unele clădiri mai au nevoie de intervenții: timpul își lasă urmele, iar interesele dezvoltatorilor se ciocnesc uneori cu obiectivele de conservare.

Un oraș făcut pentru oameni

Arhitectura Orașului Alb modelează nu doar silueta Tel Avivului, ci și ritmul străzilor. Lumina, spațiile deschise și circulația fluidă creează senzația unui loc viu, dinamic, în care oamenii se conectează fără efort. Ideile europene s-au așezat natural într-un climat nou și, în timp, s-au împletit cu viața cotidiană. Poate de aceea cartierul se simte mai degrabă ca un decor care respiră decât ca un muzeu în aer liber.

Ce se întâmplă acum

În pofida aprecierii internaționale, cartierul se confruntă cu provocări reale. Unele clădiri sunt într-o stare precară, iar nu fiecare proiect de restaurare se încheie la timp. Pe măsură ce orașul crește, e nevoie de un echilibru între exigențele viitorului și datoria de a proteja trecutul.

Autoritățile locale și grupurile civice lucrează pentru a apăra mediul istoric: organizează tururi, explică valoarea patrimoniului arhitectural și susțin eforturile de a păstra caracterul unic al zonei.

De ce contează

Povestea Orașului Alb arată cum un design atent, lipsit de ostentație și centrat pe oameni poate schimba viața de fiecare zi. Demonstrează că ideile de lumină, deschidere și funcționalitate prind rădăcini în contexte diverse.

Cel mai important este că aceste clădiri încă trăiesc prin locuitorii lor: aici se fac cămine, cresc familii și se desfășoară firesc viața urbană. Chiar dacă o călătorie la Tel Aviv nu e în plan, abordarea poate inspira oriunde.