11:14 02-12-2025
De ce cedează nulul în blocuri: cauze și protecții
Generated by DALL·E
Află de ce conductorul de nul cedează des în blocuri: dezechilibru între faze, contacte slabe, sarcini monofazate. Ghid cu explicații, protecții și soluții.
În rețelele electrice din locuințe, conductorul de nul este cel care cedează cel mai des. Electricienii îl consideră una dintre cele mai persistente probleme în blocuri. Cauza nu ține doar de cum a fost făcută instalația, ci și de felul în care se distribuie sarcina în sistemele monofazate și trifazate.
Cum funcționează o rețea trifazată
În condiții ideale, cele trei faze își împart sarcina în mod egal. Când consumul e echilibrat, nulul aproape că nu lucrează: curenții de fază se anulează între ei, iar pe nul trece puțin sau deloc curent.
Manualele adoră această simetrie. Instalațiile reale, însă, rareori se poartă atât de politicos. Fiecare fază ajunge să fie încărcată diferit: aparatele se pornesc și se opresc în momente aleatorii, liniile ies din echilibru, iar consumul neuniform schimbă relațiile dintre faze. În astfel de situații, tensiunile de pe faze devin interdependente—ce se întâmplă pe o fază se resimte și pe celelalte.
De ce nulul stă aproape deoparte în instalațiile trifazate
Echipamentele industriale folosesc de regulă toate trei fazele în mod similar în timpul funcționării normale. Curenții de fază sunt apropiați, iar nulul rămâne în plan secund, cu excepția pornirilor sau a unor consumatori monofazați de mică putere. De aceea, în rețelele industriale se folosesc deseori cabluri cu nul de secțiune mai mică, precum SIP-2 3×120+1×95. Este o optimizare calculată, nu o dovadă că nulul ar fi, prin definiție, mai slab.
Există și configurații inverse—de pildă, SIP-2 3×25+1×35, unde nulul are o secțiune mai mare decât fazele. Astfel de cabluri se folosesc atunci când pe nul se așteaptă o sarcină superioară.
De ce nulul muncește mai mult în apartamente
Rețelele monofazate sunt altă poveste. Nulul este mereu în joc, iar sarcina lui se formează din suma curenților care vin din apartamente și faze diferite. Electrocasnicele nu funcționează la unison: un apartament poate fi aproape inactiv, în timp ce altul e la capacitate maximă. În consecință, nulul duce adesea un curent egal cu faza—și uneori chiar mai mare.
Când coloana de alimentare este puternic dezechilibrată, nulul abia apucă să se răcească între vârfurile de sarcină. Asta îl face mai vulnerabil, mai ales în punctele de conexiune.
Suma curenților: de ce aritmetica simplă nu se potrivește
O idee răspândită greșit spune că curenții de fază se adună direct. În realitate, ei se compun vectorial, cu un decalaj de 120 de grade. Dacă fazele sunt echilibrate, curentul din nul tinde spre zero. Dar de îndată ce echilibrul se rupe, curentul pe nul crește. Asta este rutina în rețelele domestice, unde sarcinile se schimbă permanent.
De ce nulul cedează mai des
Atât fazele, cât și nulul pot ceda, însă în practică nulul dă mai des bătăi de cap. Principalele cauze sunt:
- calitatea slabă a contactelor, mai ales la îmbinările cupru–aluminiu;
- protecții inadecvate, care nu detectează suprasarcinile reale;
- încărcarea neuniformă a fazelor, tipică blocurilor;
- întreținerea deficitară a tablourilor electrice, unde strângerile se slăbesc în timp.
Conexiunile făcute corect și intervențiile la timp reduc drastic riscul. Electricienii cu experiență presează conductoarele cu mansoane și evită perechile galvanic incompatibile.
Când nulul cedează în amonte de apartament
O întrerupere a nulului în interiorul apartamentului, de regulă, duce doar la oprirea alimentării. Dar dacă se întâmplă în tabloul de pe scară sau pe partea furnizorului, miza crește. Un nul întrerupt poate provoca o creștere a tensiunii până la 380 V, suficientă pentru a avaria electronicele casnice—de la frigidere la televizoare. Protecțiile ajută: un releu de monitorizare a tensiunii întrerupe alimentarea la niveluri periculoase, iar un stabilizator poate atenua parțial suprasarcina, în funcție de model.
Un nul deschis nu este o întâmplare sau un fenomen misterios. În rețelele domestice, el este solicitat mai tare decât faza, iar suprasarcinile, contactele slabe și dezechilibrele îl transformă în veriga vulnerabilă. O înțelegere lucidă a modului în care e construită rețeaua, dublată de protecțiile potrivite, reduce riscul și scutește de reparații costisitoare la aparate.